De ce clipim?
Clipitul este un reflex normal care are rolul de a proteja ochiul de corpii străini, obiectele care se indreaptă spre el, lumina puternică sau de uscăciune. De asemenea, clipitul stimulează secreția lacrimilor, care au rolul de a hrăni și spăla suprafața oculară. Nou-născuții clipesc de doar două ori într-un minut, în timp ce la adolescenți rata clipitului ajunge la 14-17 ori pe minut și se menține la acest nivel pe parcursul întregii vieți. Uneori clipitul poate să devină mai frecvent ca răspuns la durere sau la schimbările bruște de temperatură sau umiditate.
Care sunt cauzele clipitului excesiv?
De cele mai multe ori clipitul excesiv nu reprezintă manifestarea unei probleme grave de sănătate. Cel mai frecvent, este vorba fie despre un disconfort local legat de o iritație a ochiului, fie despre un tic. Iată cele mai comune motive:
1. Iritații ale ochilor:
· Conjunctivita alergică – se poate manifesta doar prin clipit des și/ sau frecarea ochilor, nu e obligatoriu să apară și clasica înroșire a conjunctivei și lăcrimarea. Cei mici resimt disconfort/ mâncarime, dar nu știu întotdeauna să explice ce anume îi deranjează.
· Uscăciunea ochilor – foarte rar este vorba despre o secreție lacrimală scăzută, la această vârstă. De obicei aceasta este provocată de privitul prelungit la ecranele digitale (telefon, tabletă, televizor), când ochii clipesc în medie de 5 ori mai rar, ceea ce duce la o distribuire ineficientă a filmului lacrimal pe suprafața ochilor.
· Zgârieturi ale corneeei sau conjunctivei (corpi străini, traumatisme locale, etc).
· Creșterea genelor spre ochi (trichiazis).
· Conjunctivite virale sau bacteriene – se acompaniază și de alte semne, mai ușor de descifrat, precum ochi roșu, lăcrimare, secreții care lipesc de multe ori genele.
· Inflamații ale pleoapelor (blefarite).
· Inflamații ale structurilor din interiorul ochiului (irite/ uveite).
2. Erori de refracție necorectate:
· Hipermetropia – copilul face efort să își clarifice imaginile atât la aproape, cât și la distanță.
· Miopia – copilul nu vede bine imaginile îndepărtate.
· Astigmatismul – dă vedere neclară atât la aproape, cât și la distanță. Uneori copilul pare că vede relativ bine, dar în realitate ochii lui fac un efort mare ca să își clarifice imaginea, ceea ce duce la dureri de ochi, senzația de pleoape grele sau dureri de cap.
3. Strabismul – mai frecvent cel divergent intermitent. Copilul poate să închidă unul dintre ochi pentru a scăpa de percepția unei imagini duble (diplopie). Uneori nealinierea ochilor este atât de subtilă, încât este imperceptibilă de către familie și anturaj.
4. Blefarospasmul benign esențial – spasmul mușchilor pleoapei pot provoca un clipit rapid involuntar.
5. Probleme psihologice – stresul (schimbarea școlii, a orașului, sosirea unui nou bebeluș în familie ș.a.m.d.), anxietatea, oboseala.
6. Ticurile – mici mișcări voluntare ale diferitelor părți ale corpului. Uneori cauza lor este stresul, plictiseala, nevoia de atenție din partea familiei/ anturajului. De obicei afectează ambii ochi simultan, iar la băieți sunt de două ori mai frecvente decât la fete. Vârsta medie de apariție a lor este cea de 5 ani. Adesea nu traduc o problemă neurologică și dispar de la sine, însă dacă cel mic prezintă multiple ticuri, este indicat un consult neurologic.
Cum trebuie evaluat clipitul excesiv?
Oftalmologul pediatru este cel care poate să pună un diagnostic corect. El îl va supune pe cel mic la un examen oftalmologic atent, în care va evalua cu un microscop special (biomicroscop) atât partea din față a ochilor (pleoapele, conjunctiva, corneea), cât și fundul de ochi, îi va măsura celui mic dioptriile și îi va evalua acuitatea vizuală conform cu abilitățile vârstei. La final, el va prescrie un tratament, ochelari sau un consult neurologic dacă este necesar.
Dr. Laura Băcanu
Medic primar oftalmolog
Clinica Povernei, Str. Povernei nr.40-42, etaj 3, sector 1, Bucuresti
Tel. 0742.226.783