Ambliopia

Ce este ambliopia

Ambliopia este o afecțiune oftalmologică în care un ochi aparent sănătos (fără alte semne de boală) prezintă o scădere a vederii. Ea poate apărea oricând de la naștere până la vârsta de 7 ani și este de obicei monoculară (rar este bilaterală, ca atunci când dioptriile ambilor ochi sunt foarte mari). Cauza o reprezintă fie un obstacol în axul vizual (cataractă congenitală, opacități corneene), fie o diferență semnificativă de dioptrii între ochi, fie o deviație oculară (strabism). În aceste cazuri, creierul învață să folosească imaginea mai clară, primită de la ochiul ”bun”, cu prețul scăderii capacității celuilalt de a vedea bine, în ciuda corectării dioptriilor sau a înlăturării opacităților din axul vizual.

Cauzele ambliopiei

Ambliopia poate fi cauzată de: 

  • existența unui strabism (manifest constant sau intermitent)

  • o diferență mare de dioptrii între cei doi ochi

  • un obstacol care blochează stimularea vizuală (ptoză palpebrală, cataractă congenitală, etc)

Tratament

În cazul în care există erori de refracție, acestea se corectează cu ochelari care vor fi purtați permanent.

După ce pacientul a primit corecție optică, se recomandă acoperirea ochiului cu vedere mai bună cu un ocluzor (un plasture special care se aplică pe piele, pe sub ochelari), pentru a îl stimula pe celălalt să ”lucreze” mai mult.  

Numărul de ore de ocluzie este stabilit în funcție de vârsta copilului și de cât de scăzută este acuitatea vizuală. 

În cazul în care copilul refuză purtarea ocluzorului, se recurge la administrarea de atropină în ochiul cu vederea mai bună, pentru a încețoșa imaginea și a obliga creierul să se folosească și de celălalt ochi. Această metodă este însă mai puțin eficientă, are unele contraindicații și se apelează la ea doar în ultimă instanță. 

De cele mai multe ori ambliopia este tratabilă, mai ales dacă tratamentul a fost inițiat din timp. Rata de succes depinde de acuitatea vizuală inițială, de vârsta copilului și de complianța la tratament.

Este foarte importantă detectarea cât mai precoce a afecțiuni și începerea imediată a tratamentului, prin controale oftalmologice repetate începând de la naștere (screeiningul din maternitate), apoi între 6 luni și un an, iar apoi de la vârsta de 2 ani, anual . După maturizarea sistemului vizual, după vârsta de 8-10 ani recuperarea acuității vizuale nu mai este posibilă, iar deficitul devine permanent. 

Str. Povernei 40-42, Clinica Povernei, et.3, sector 1, Bucuresti