Medic primar oftalmolog cu experiență în oftalmologie pediatrică și strabism
Strabismul
Ce este strabismul
Strabismul este afecțiunea oftalmologică caracterizată prin lipsa de aliniere a axelor celor doi ochi. Se estimează că strabismul afectează unul din cinci copii, iar vârsta de debut este cel mai frecvent mai mică de 5 ani. Totuși, acesta poate să apară la orice vârstă, inclusiv la adulți.
Cum este afectata vederea
Cel mai usor de observat semn al strabismului este lipsa de paralelism a axelor oculare. Cu alte cuvinte, un ochi fixeaza un obiect, in timp ce celalalt este deviat inspre interior (strabism convergent), exterior (strabism divergent), in sus (hipertropie) sau in jos (hipotropie).
La copiii mici, cu sistem vizual imatur, strabismul poate cauza ambliopie (ochi lenes). Atunci cand un ochi deviaza, acesta isi poate pierde capacitatea de a vedea bine, deoarece creierul invata sa ignore imaginea venita de la el. Tratamentul ambliopiei este eficient pana in jurul varstei de 7-8 ani si se face prin corectarea eventualelor vicii de refractie si ocluzie, adica acoperirea ochiului care are vedere mai buna, cu un plasture special, numit ocluzor. Astfel ochiul ambliop este stimulat vizual mai mult decat cel dominant si este astfel ajutat si sa recupereze acuitatea vizuala.
De asemenea, strabismele se pot insoti in anumite cazuri si de adoptarea unei pozitii anormale a capului.
Tratament
Este important ca pacientii sa fie diagnosticati cat mai precoce pentru a le spori sansele de recuperare.
Tratamentul presupune prescrierea de ochelari, atunci cand avem vicii de refractie asociate, purtarea unui ocluzor pe ochiul sanatos, in cazul copiilor cu ambliopie, si, ocazional, antrenarea capacitatii de fuziune a ochilor prin exercitii de convergenta, in strabismul divergent intermitent.
In multe situatii pozitia ochilor se corecteaza doar prin portul ochelarilor (in strabismele acomodative), caz in care pacientii necesita numai monitorizare periodica.
Sunt insa pacienti la care ochelarii nu pot sa inlature deviatia ochilor. La acestia poate fi necesara interventia chirurgicala.
Scopul operatiei este de corectare din punct de vedere estetic a pozitiei ochilor, de inlaturare a vederii duble sau de ameliorare/eliminare a pozitiei anormale a capului. La copiii mai mici se incearca obtinerea vederii binoculare, cand creierul reuseste sa suprapuna imaginile de la cei doi ochi si sa compuna o imagine 3-D.
Chirurgia strabismului consta in intarirea sau slabirea muschilor extraoculari prin scurtarea acestora sau mutarea insertiei lor in fata sau in spatele celei initiale. Rezultatul este de modificare a pozitiei ambilor ochi (chiar si atunci cand interventia are loc doar la un singur ochi).
Ochiul nu este niciodata scos afara din orbita, iar abordul asupra muschilor se face prin incizia si decolarea foitei transparente care inveleste ochiul - conjunctiva.
Riscurile chirurgicale sunt rare, dar posibile. Uneori, pozitia finala a ochilor nu este perfect predictibila si este necesara si o a doua sau a treia interventie.
Ocazional, un strabism corectat in copilarie reapare la varsta adulta. Cel mai mare risc de recidiva il prezinta pacientii cu vedere foarte slaba la unul dintre ochi sau cei care prezinta viciu de refractie semnificativ, dar renunta la portul ochelarilor.